Cel mai lung tunel de autostradă din România este construit în Vest.

Au început lucrările la cel mai lung tunel construit pe autostradă din România. Noul obiectiv, cu coridoare de aproape doi kilometri, se realizează pe traseul autostrăzii A1 Lugoj–Deva și va trece pe sub dealurile dintre județele Timiș și Hunedoara. La granița autostrăzii Lugoj–Deva, între județele Hunedoara și Timiș, se conturează al doilea tunel al traseului, a cărui lungime se apropie de doi kilometri. Acesta este format din două secțiuni distincte: un tunel mai mic, aflat deja într-o fază mai avansată, și unul mult mai lung. Primele câteva metri ale „marelui tunel” (T2) au fost deja săpate în zona Holdea–Coșevița, iar potrivit planurilor, întregul tronson de autostradă de 9,14 kilometri între Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș) ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026. Săpăturile au început în februarie, mai întâi la „micul tunel” (T1), al cărui coridor din stânga are 367,5 metri, iar cel din dreapta 415 metri lungime. Se așteaptă ca, în curând, să fie străpuns peretele din ambele capete ale coridorului stâng al primului tunel, astfel încât „lumina de la capătul tunelului” să devină vizibilă simbolic din ambele direcții. Conform comunicatului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Construcții, lucrările continuă la ambele tuneluri, la al doilea fiind deja pregătit portalul de intrare și au început efectiv excavațiile.

Podurile, viaductele, lucrările de terasament și cele două pasaje rutiere aferente porțiunii de tunel sunt realizate în același timp, cu aproximativ 800 de muncitori și 200 de utilaje implicate pe șantier. Marele tunel este de circa patru ori mai lung decât cel mic, ceea ce îl face o misiune mult mai complexă de executat. Potrivit proiectului de autostradă, galeria din stânga a T2 va avea 1.825 metri, iar cea din dreapta 1.985 metri. Ambele tuburi sunt proiectate pentru trafic unidirecțional, cu două benzi, bandă de urgență, trotuar de serviciu, ieșiri de urgență și nișe tehnice, inclusiv sisteme SOS și de stingere a incendiilor. Portalurile vor fi realizate prin metoda „cover & cut”, prin montarea unor ziduri de sprijin și a unor piloți. La intrarea vestică, se vor construi trei ziduri mari și două mici din piatră, iar la intrarea estică, patru ziduri mari și două mici, urmând ca lucrările de terasament să continue cu utilaje până la atingerea nivelului carosabilului. Porțiunea principală a tunelului va fi excavată mecanic folosind Metoda Nouă Austriacă de Tunneling (NATM), care presupune măsurători geotehnice permanente, monitorizarea stării și adaptarea consolidărilor structurii la condițiile întâlnite în teren.

Porțiunile acoperite („cover & cut”) sunt susținute inițial prin pereți de sprijin – la tubul stâng pe o distanță de 300 metri, la cel drept pe 73 metri. Conform normelor, în tunelurile unidirecționale mai lungi de 500 de metri sunt obligatorii coridoare de evacuare: pentru primul tunel, cel mai scurt, nu este necesar, însă al doilea, de aproape doi kilometri, va dispune de cinci ieșiri de urgență pentru pietoni, dintre care una va permite și trecerea autovehiculelor. Acestea sunt amplasate la intervale de aproximativ 350 de metri. Operatorul reamintește că, în caz de incident, tunelul este automat închis în ambele sensuri, iar oamenii sunt evacuați prin coridoare în tubul neafectat, de unde pot ieși în siguranță. Pe tronsonul de vinietă A1 Lugoj–Deva, pe segmentul Margina–Holdea, săpăturile la tunel au început în februarie 2025 și, împreună cu tot tronsonul de 9,14 kilometri, ar putea fi finalizate în 2026. Autostrada A1 are 100 de kilometri, traversează județele Timiș și Hunedoara, parțial prin valea Mureșului spre Dobra, apoi continuă spre Câmpia de Vest la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, circa 90 de kilometri erau deja deschiși circulației.

Pe sectoarele D și E, traversate de tuneluri de vale, lucrările au fost suspendate în 2017; pe aceste porțiuni de aproape 9 kilometri lungime a fost planificată acum construirea tunelurilor. În cadrul procedurii de achiziție publică reluate, în 2022, consorțiul condus de Spedition UMB a câștigat contractul pentru proiectarea și execuția integrală a lucrărilor, la o valoare de aproximativ 1,8 miliarde de lei, finanțate de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.